O petală stoarsă de puteri
agale, pleoapele, de un roz pal,
îşi lasă jos.
Şi în uitarea timpului,
şi-a egoismului uman,
lăsată e să moară.
Căci moartea i-a fost prorocită de strămoşi. Continuă lectura
O petală stoarsă de puteri
agale, pleoapele, de un roz pal,
îşi lasă jos.
Şi în uitarea timpului,
şi-a egoismului uman,
lăsată e să moară.
Căci moartea i-a fost prorocită de strămoşi. Continuă lectura →
Din categoria Un inceput de poezie...

| Valentina Mogildea la Astăzi am primit flori! | |
| M's words la D-ale copiilor | |
| Știință și cunoașter… la Febra absolventilor vs portalu… | |
| maria la Astăzi am primit flori! | |
| mary la Astăzi am primit flori! |